Cabinetele de curiozități erau colecții private, enciclopedice, menite a reflecta complexitatea macrocosmosului şi a tuturor categoriilor de lucruri existente. Prin reprezentarea lumii în miniatură ele reflectă poziția omului în univers, ca mic demiurg creator, dar și legăturile complexe dintre toate lucrurile și ființele din cosmos, conform filosofiei naturale a Epocii Premoderne.

Astfel de colecții cuprindeau piese mixte, zoologice, botanice, arheologice, de artă, relicve istorice sau religioase, uneori falsuri, instrumente ştiinţifice şi machete, obiecte etnografice, arme etc.

Criteriile folosite în epocă se refereau la originea și funcția obiectelor expuse, care puteau fi grupate în trei categorii mari:
• naturalia (obiecte zoologice, botanice şi geologice)
• artificialia (lucrări de artă, obiecte create de către oameni pornind de la materiale brute organice şi anorganice), cele mai tehnice formând sub-categoria scientifica (instrumente de măsurare a spațiului şi timpului, diverse aparate).
• mirabilia („minuni”, deformități bizare sau animale fantastice create taxidermic din mai multe creaturi)

Colecțiile naturaliștilor și ale oamenilor de știință erau structurate însă mai riguros, deși unele dintre criterii s-au modificat între timp, evoluând în sistemele taxonomice de astăzi. Cel mai cunoscut este cel atribuit lui Carl Linnaeus, cel care în secolul al XVIII-lea a stabilit sistemul modern de clasificare și denumire a speciilor.