Căutare de comori în Cluj

  • Post category:Jurnal
  • Reading time:11 mins read

Clujul, orașul-comoară al Transilvaniei în secolele 16-17, poate fi considerat el însuși un cabinet de curiozități. Pentru a vă încuraja să-l descoperiți, în trei weekend-uri din luna mai, am ascuns în diverse locuri mici comori în cupole de sticlă, cu coduri QR care trimiteau la povestea obiectelor descoperite.

În fiecare weekend, am ascuns câte trei comori și am lansat provocarea pe paginile Social Media ale Cabinetului de curiozități, împreună cu indicii care să ajute vânătorii de comori.

Curioșii care reușeau să descopere toate cele 9 comori, puteau descifra un mesaj secret. Pentru această căutare de comori, mesajul secret a a fost: THEATRUM MUNDI.

Theatrum Mundi (Teatrul lumii), este un concept filosofic și artistic antic reluat în Renaștere și Baroc. Ideea pornește de la analogia între lume și o scenă de teatru, în care fiecare om joacă un rol prestabilit într-o piesă regizată de o forță superioară – fie Dumnezeu, fie soarta.

Conceptul de Theatrum Mundi rezonează profund cu ideea cabinetelor de curiozități, ambele reflectând o viziune asupra lumii ca spectacol și colecție. Cabinetul de curiozități poate fi privit ca o miniatură a universului – un microcosmos ordonat și prezentat pentru contemplare, asemenea unei scene. Obiectele adunate din toate colțurile lumii, rare și surprinzătoare, erau alese nu doar pentru valoarea lor științifică sau estetică, ci și pentru capacitatea lor de a provoca uimire și reflecție. În acest sens, colecționarul devenea regizorul propriului Theatrum Mundi, iar vizitatorul – un spectator chemat să descopere sensuri ascunse în spectacolul lumii materiale.

În centrul acestei viziuni se află figura lui Athanasius Kircher (1602–1680), un erudit iezuit considerat adesea „ultimul om care a știut totul”. Kircher a fost nu doar un savant enciclopedic, ci și creatorul unuia dintre cele mai celebre musea curiosa, menit să ilustreze armonia ascunsă a creației divine. Pentru Kircher, cabinetul era o scenă pedagogică în care ordinea universală putea fi descoperită prin analogii, simboluri și aparate menite să redea minunile lumii. În acest spațiu al mirării și cercetării, știința, teologia și arta se întâlneau pentru a oferi o viziune unificatoare asupra cunoașterii.

Kircher Museum im Collegium Romanum

Dacă ați căutat comorile și nu le-ați găsit, sau poate sunteți doar curioși, redăm în continuare comorile și poveștile locurilor în care am ales să le ascundem. Iar dacă vreți să vă dăm de veste când vom mai organiza activități interesante, nu ezitați să vă abonați la newsletterul nostru!

Comoara 1: Cerceii ascunși în Turnul Pompierilor

CERCEI CARNEOL ȘI PERLE

O pereche de cercei realizată manual, din carneol, perle și conectori din bronz. Aceste pietre semiprețioase erau extrem de apreciate în antichitatea romană deoarece erau apropiate de culoarea pielii (de unde și denumirea, din lat. carne).

TURNUL POMPIERILOR

Turnul Pompierilor făcea parte din sistemul de fortificații medievale ale orașului, mai precis din al doilea zid de incintă construit în secolul 15. Zona pe care o străjuia se numea în acea perioadă cartierul săpunarilor, meseria necesitând amplasarea lângă un curs de apă. Turnul a fost reconstruit în secolul 16 și transformat în secolul 19 în turn de veghe pentru pompieri. După o perioadă de abandon, turnul a fost restaurat și redeschis publicului în 2023 ca spațiu expozițional și punct de belvedere.

Comoara 2: Mugurii de trandafir ascunși în Grădina Romană

MUGURI DE TRANDAFIR

Această cupolă acoperă trei muguri de trandafir, ingrediente ale unui foarte apreciat preparat farmaceutic: Mel rosatum. Mierea de trandafir este unul dintre produsele cele mai obişnuite şi des folosite în farmaciile medievale şi premoderne. Dispensatoriile menţionează diferite metode de preparare. Unii farmacişti amestecau trandafiri roşii (Rosa centifolia) cu miere şi lăsau compusul la soare, alţii fierbeau petalele, nici uscate dar nici prea proaspete, în miere, iar alţii obţineau un suc din petale şi doar pe acesta îl amestecau cu mierea. Mierea de trandafir se folosea ca atare, datorită proprietăţilor sale emoliente şi lenitive (care calmează durerile), dar intra şi în compoziţia mai multor preparate farmaceutice compuse (în special de tip gargară sau unguent).

GRĂDINA ROMANĂ

Grădina Romană din Grădina Botanică „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca este un spațiu amenajat pentru a recrea atmosfera unei grădini din perioada romană. Plante alese în această zonă erau utilizate de romani în scop culinar, medicinal și decorativ (sau pentru parfumuri). Pentru un plus de atractivitate aici au fost amplasate o serie de sarcofage romane și fragmente arhitecturale romane (dar și medievale) descoperite de-a lungul timpului în Cluj-Napoca. Ele au fost recent identificate de către specialiști ai Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, descrierile fiind afișate la fața locului.

Comoara 3: Piper asuns în Cimitirul Central

PIPER LUNG

Piperul lung intra în compoziția medicamentelor cordiale (stimulând circulația) și a apohlegmaticelor – pentru eliminarea excesului de umori (phlegma) din cavitatile nazale și sinusuri. O rețetă londoneză include detalii pentru bomboane pentru expectorare: se pulverizează piperului lung împreună cu boabe de muștar, iarba vântului (Pellitoria officinalis), agarikon (o ciupercă medicinală) și Staphisagria (un soi de clopoțel sălbatic), amestecarea lor cu miere pentru obținerea unor pilule sferice.

PIRAMIDA HINTZ

În 1835, văduva celui de al doilea fiu a lui Tobias Mauksch, farmacistul privilegiat al Clujului, a ridicat pentru familie un impresionant monument funerar în formă de piramidă, cu fronton neoclasic, cu patru coloane. În interior, sub cupola cu luminator, se află nișele în care s-au înmormântat apoi farmaciștii Hintz și diferite rude. În fața piramidei se află monumentul funerar a strămoșului fondator, Tobias Mauksch, recent restaurat de către dl. Georg Hintz, care a investit recent și în renovarea Casei Mauksch-Hintz.

Comoara 4: Ghimbir ascuns în Palatul Jósika

GHIMBIR ȘI PIPER

Ghimbirul și piperul sunt ingredientele de bază ale bucătăriei din Transilvania secolelor 17 și 18. Ambele se importau în cantități impresionante, iar ghimbirul era chiar crescut local. Ideale erau considerate în acea epocă bucatele care combinau toate gusturile simultan: dulce, sărat, acru, amar. Puteți să încercați ”carne de vită cu piper curat” (rețetă franciscană de secol 17): pune carnea (1,5 kg picior cu os) în apă cu sare , fierbe-o înăbușit, pune peste pătrunjel rădăcină (250 g), usturoi întreg (4 căței), piper (10 boabe întregi), ghimbir (10 g), servește când e caldă.

 

STEMA CU LEI DIN PALATUL JÓSIKA

Palatul Jósika, denumit și Casa cu picioare, din Piața Unirii nr. 10, cu nucleu de secol 16 și o refacere majoră în sec. 19, a fost retrocedată urmașilor familiei Banffy în 2017. În timpul lucrărilor de reabilitare care au urmat au fost (re)descoperite numeroase elemente arhitecturale, inclusiv, în pod, stema de piatră a familiei Jósika, flancată de lei rampanți. În fotografiile de epocă stema apare, impunătoare, pe post de fronton, pe o bază care marchează anul renovării cu cifre romane (1828). Această stemă, înlăturată și parțial distrusă în anii 1960, a fost restaurată și este acum amplasată în gangul de la intrare care duce spre curtea interioară (ocupată în mare parte de barul Che Guevarra).

Comoara 5: Usturoi ascuns pe Zidul Medieval

USTUROI

Usturoiul (Allium sativum) este utilizat din cele mai vechi timpuri, atât drept condiment, cât și pentru îmbunătățirea stării de sănătate, mai ales în mediul tradițional. Indicațiile erau în principal în tratarea răcelii și a arterosclerozei. În zona noastră, usturoiul se folosea și în magia protectoare, împotriva demonilor și vampirilor, devenind apoi element iconic al culturii populare contemporane.

ZIDUL MEDIEVAL

Primul zid de incintă al Clujului împrejmuia o zonă restrânsă, cu centrul în actuala piață a Muzeului (Ovár, orașul vechi). Fragmente din acesta se mai văd în curțile interioare de pe str. Ferdinand (la notariat, de exemplu). În 1405, Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei și împărat al Sf. Imperiu Romano-German, acorda orașului privilegii, inclusiv dreptul de extindere a incintei. Din cel de al doilea zid, ridicat în secolele 15-16, se mai păstrează astăzi fragmente mai importante lângă Bastionul Croitorilor, pe str. Potaissa și paralel cu str. Avram Iancu, în curtea noului Hotel Marriott.

Comoara 6: Sânge de Dragon ascuns la Obeliscul Carolina

SÂNGE DE DRAGON

Rășina numită ”Sânge de Dragon” este o substanță roșie extrasă din mai multe specii de arbori tropicali din genurile Daemonorops, Dracaena, Croton și Pterocarpus. A fost folosită din Antichitate în medicină, vopsire, ritualuri și ca lac pentru instrumente muzicale și mobilier. În Evul Mediu european, era apreciată ca remediu pentru răni și afecțiuni digestive. Astăzi, este utilizată în parfumuri, produse farmaceutice și în practici ezoterice. Printre cele mai cunoscute surse este arborele Dracaena cinnabari, una dintre multele specii de plante de pe insulă care nu se găsesc nicăieri altundeva în lume. Socotra a fost un important punct comercial în Antichitate și Evul Mediu, iar astăzi este un loc de interes pentru biologi și exploratori datorită ecosistemului său remarcabil.

OBELISCUL CAROLINA

Obeliscul Carolina se numără printre statuile migratoare ale Clujului. Ridicat în 1817 în Piața Unirii, în urma vizitei în oraș a împărătesei Carolina Augusta și a împăratului Francisc I, monumentul a fost mutat în Piața Muzeului cu ocazia reamenajării centrului, pentru a face loc statuii lui Matia Corvin. Soclul obeliscului este decorat cu reliefuri, dintre care unui ilustrează vizita împărătesei la spitalul de stat care funcționa în Piața Muzeului din anul 1811. În 1817, după vizita imperială, și spitalul a fost numit Carolina.

Comoara 7: Sodalit ascuns la Statuia Sf. Gheorghe

SODALIT

Sodalitul din Boemia este o varietate a mineralului sodalit, o piatră semiprețioasă albastră apreciată pentru nuanțele sale intense și textura sa delicată. Sodalitul face parte din grupa feldspaților și este compus din silicat de sodiu cu aluminiu și clor. Deși se găsește în mai multe regiuni ale lumii, exemplarele din Boemia (Cehia) sunt rare și căutate de colecționari. În trecut, sodalitul era folosit ca material decorativ și în confecționarea bijuteriilor, fiind uneori confundat cu lapis lazuli.

STATUIA SF GHEORGHE

Pictorul sas Nicolae din Cluj și-a transmis talentul fiilor săi Martin și Gheorghe, care au ajuns printre cei mai cunoscuți sculptori ai secolului 14 în Europa. Ei sunt autorii mai multor sculpturi din bronz, turnate probabil toate la turnătoria din Oradea: statuia ecvestră a Sf. Gheorghe pentru palatul regal din Praga și statuie regilor Ungariei, Ștefan, Emeric și Ladislau pentru catedrala din Oradea, care au fost topite de către turci în sec. 17. Statuia Sf. Gheorghe, remarcabilă prin stilul (pre)renascentist, a supraviețuit, cu o reparație medievală datorată unui turnir. Clujenii au realizat și expus o copie a celebrei statui la începutul sec. 20.

Comoara 8: Pandantiv Lunula ascuns în Capela Schleunig

LUNULA

Lunula (pl. lunulae) era un pandantiv în formă de semilună purtat de fete în Roma antică. Fetele îl purtau de obicei ca amuletă, cu rol apotropaic, împotriva forțelor malefice, demonilor și vrăjitoriei, dar mai ales împotriva deochiului. Era echivalentul bullei purtate de băieți, un pandantiv circular. Lunulele erau comune în întreaga regiune mediteraneană, în timp ce bulla era mai populară în Italia. Lunula a continuat să fie purtată ca amuletă în lumea vikingă și slavă, cu variații de formă și decor.

Capela Schleunig

Gregorius Schleunig a fost pleban (paroh) al Clujului în a doua jumătate a sec. 15, iar bazonul său, cu un leu care ține în spate un turn, decorează atât capela din dreapta intrării bisericii Sf. Mihail cât și casa parohială aflată vis-a-vis de intrarea principală în biserică. Capela, recent renovată, păstrează cele mai complete fresce medievale din biserică.

Comoara 9: Bob Tonka la Statuia lui Dávid Ferenc

BOB TONKA

Semințele tecului brazilian (Dipteryx odorata), nativ din zona Orinoco, sunt cunoscute drept boabe tonka. Ele sunt negre, cu sprafață încrețită, și foarte aromate datorită conținutului mare de cumarină. În doze mari cumarina naturală poate provoca hemoragii, poate afecta ficatul și poate chiar paraliza inima. În multe state este reglementat uzul semințelor ca aditiv alimentar. Ele se folosesc însă în parfumuri, săpunuri sau pentru aromatizarea tutunului. Cumarina artificială, sintetizată în anii 1940, este folosită în industria alimentară ca substitut pentru vanilie. În farmaciile istorice erau numite Faba Tonka și se prescriau ca tonic, afrodiziac, antiinflamator. Puteți savura mirosul boabelor de tonka dar NU le mâncați!

Statuia lui Dávid Ferenc

Dávid Ferenc, fiul unui sas și al unei unguroaice, s-a născut la Cluj în jurul anului 1520 și a urmat studii religioase la Wittenberg. Crescut catolic, s-a convertit treptat la variante tot mai radicale ale Reformei (luteranism, calvinism, anabaptism), pentru ca în final să fondeze o nouă religie, singura religie născută la Cluj: unitarianismul. O statuie a primului episcop unitarian a fost ridicată recent lângă biserica unitariană de pe str. 21 decembrie 1989.