Muzee, colecții, patrimoniu

  • Post category:Jurnal
  • Reading time:4 mins read
detaliu registru

Ce este un muzeu?

În România, muzeul este definit drept instituția publică de cultură, aflată în serviciul societății, care colecționează, conservă, cercetează, restaurează, comunică și expune, în scopul cunoașterii, educării și recreării, mărturii materiale și spirituale ale existenței și evoluției comunităților umane, precum și ale mediului înconjurător (legea 311/2003).

La nivel mondial s-a simțit nevoia redefinirii rolului muzeelor, în special prin implicarea lor activă în probleme politice, sociale, sau de mediu. Această redefinire reflectă transformările radicale din muzee din ultima vreme, spre democratizare și polifonie. În cadrul ICOM (International Council on Monuments and Sites), asociația internațională nonguvernamentală care veghează asupra protejării patrimoniului, s-au propus 269 de noi definiții. Varianta finală a fost elaborată în anul 2022 și stabilește că:

muzeul este o instituție permanentă, fără scop lucrativ, aflată în serviciul societății, care cercetează, colectează, conservă, interpretează și expune patrimoniul material și imaterial. Deschis publicului, accesibil și incluziv, muzeul promovează diversitatea și sustenabilitatea. Acesta funcționează și comunică într-un mod etic, profesionist și cu participarea comunităților, oferind experiențe variate pentru educație, delectare, reflecție și împărtășirea cunoștințelor.

Muzeologia este știința care are ca obiect studiul organizării muzeelor, al păstrării și prezentării exponatelor dintr-un muzeu. Muzeografia este definită ca parte a muzeologiei, referindu-se mai ales la descrierea istorică a muzeelor, dar diferența nu este foarte clară. În România, toți specialiștii angajați în muzee sunt muzeografi.

Colecția este un set de obiecte materiale sau intangibile (artefacte, specimene, documente, mărturii etc.) pe care o persoană sau o instituție le-a adunat, clasificat și selectat, le păstrează în condiții de siguranță și deseori le expune unui public mai larg sau mai restrâns (depinzând de caracterul public sau privat al colecției). Colecțiile veritabile formează un întreg coerent și semnificativ.

Fondul reprezintă un set de obiecte dintr-o singură sursă (de obicei documente de arhivă acumulate organic, pe parcursul activității), neselectivă, fără intenția de a forma un tot unitar.

Cum se îmbogățește patrimoniul?

Patrimoniul cultural se îmbogățește printr-o serie de mijloace, precum achiziția (cumpărarea), donația, colectarea din teren (descoperiri arheologice, colectare de specimene), transferuri (schimburi), etc. Modul de procurare al bunurilor, din trecut și din prezent, este un subiect sensibil, unele obiecte de patrimoniu fiind obținute prin mijloace ne-etice precum colonialism, activități ilegale de detecție și căutare de comori, furt etc. Muzeele au în general o politică de achiziții, urmărind să obțină obiecte relevante, care pot fi folosite în expunere sau în cercetare, sunt în stare relativ bună de conservare și sunt de proveniență certă și etică. Desigur, în practică sunt numeroase probleme de buget, disponibilitate, evaluarea și depozitarea bunurilor etc.

Cum se ține evidența patrimoniului?

Cea dintâi operațiune de colecționare sistematică se referă la inventarierea bunurilor de patrimoniu deținute, prin completarea fișelor de evidență și a registrului de inventar (în format digital, dar și fizic). Acestea înregistrează informațiile disponibile despre obiecte: număr de inventar, datare, descriere, dimensiuni, mod de obținere, mod de folosire, dacă a fost expus, analizat sau restaurat, valoare, bibliografie etc. În muzee există și fișe de conservare și restaurare, dar completarea acestora le revine specialiștilor din laboratoarele de investigații și restaurare.

Începe să colecționezi!

Pentru a începe o colecție așa cum trebuie, își oferim un model de Fișă de evidență care grupează datele de bază ale fiecărui obiect, precum și o fotografie sau un desen. Observă cu atenție obiectele pe care le prețuiești, află mai multe despre ele și completează fișele, digital sau de mână, după cum preferi. Acordă fiecărui obiect un număr de inventar – identificator unic, pe care îl poți folosi și în denumirea fișierelor și a fotografiilor.

Registrul de inventar este un tabel sintetic, care te ajută să găsești rapid informațiile despre întreaga colecție. Trece apoi numărul de inventar pe fiecare obiect, cu marker subțire, într-o parte mai puțin viziblă, sau cu creionul pe obiecte pe suport de hârtie sau carton.

În secțiunea Resurse utile vom adăuga periodic materiale și documente pentru colecționari. Sperăm să îți fie de folos!